Page: 2 : 1
În mormânt la Argeș
:
 Poetry 2009-10-21 (6144 hits)
În munți
:
Poetry 2009-10-26 (8594 hits)
În muzeu
:
Poetry 2009-10-26 (5760 hits)
În pacea mută
:
Poetry 2009-10-21 (6678 hits)
Inima
:
Poetry 2005-06-08 (8388 hits)
Jianu
: Strãnepoatei C.B.
Poetry 2004-06-26 (7690 hits)
La mal
: Din umbra zidurilor, 1913
Poetry 2005-07-16 (10781 hits)
Lăcaș străbun
:
Poetry 2005-07-29 (7586 hits)
Lacrimi
: cântece fără țară
Poetry 2010-03-13 (9018 hits)
Lacul
:
Poetry 2005-05-08 (11860 hits)
Lupul
:
Poetry 2009-10-26 (14076 hits)
Mare aeternum
:
Poetry 2009-10-26 (9415 hits)
Moștenire
:
Poetry 2009-10-26 (7384 hits)
Nepotrivire
:
Poetry 2005-06-24 (6734 hits)
Noapte
:
Poetry 2009-10-13 (5855 hits)
Noi
:
Poetry 2002-12-06 (52944 hits)
O clipă
:
Poetry 2005-06-08 (17985 hits)
O lacrimă
:
Poetry 2002-10-24 (22448 hits)
O ramura intarziata
:
Poetry 2002-06-30 (16597 hits)
Oameni
: Luceafărul, Sibiu, 11 martie 1912
Poetry 2010-03-13 (6232 hits)
Oltul
:
Poetry 2006-04-05 (22234 hits)
Pace
:
Poetry 2009-10-30 (24995 hits)
Părăsit
:
Poetry 2009-10-30 (8582 hits)
Pe înserate
:
Poetry 2009-10-12 (6387 hits)
Plugarii
:
Poetry 2005-04-09 (34492 hits)
Poet
:
Poetry 2005-07-16 (6441 hits)
Poveste veche
:
Poetry 2010-12-04 (8956 hits)
Pribeag
:
Poetry 2009-10-30 (7036 hits)
Profetul
:
Poetry 2009-10-30 (6569 hits)
Răsună toaca...
:
Poetry 2009-10-11 (5583 hits)
Reîntors
:
Poetry 2009-10-12 (5972 hits)
Revedere
: Din umbra zidurilor, 1913
Poetry 2010-03-13 (7787 hits)
Rugăciune
:
Poetry 2003-05-28 (47424 hits)
Sângele
:
Poetry 2010-04-28 (5134 hits)
Sara
: poezii pentru copii
Poetry 2005-07-19 (31380 hits)
Singur
:
Poetry 2005-06-25 (11056 hits)
Solus ero
:
Poetry 2009-10-11 (5800 hits)
Străinul
:
Poetry 2003-05-29 (15352 hits)
Tăcerea ta...
: Luceafărul, Sibiu, 8 mai 1912
Poetry 2010-03-13 (5610 hits)
Toamna
: pentru copii
Poetry 2005-11-07 (332025 hits)
Trage-ti oblonul
:
Poetry 2002-11-15 (12335 hits)
Trandafiri
:
Poetry 2005-07-03 (13372 hits)
Trecutul
:
Poetry 2008-06-22 (13474 hits)
Page: 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biography Octavian Goga
Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920.
Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă și circa 20% din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: "viața tăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspirație pentru Plugarii și Clăcașii"[necesită citare]. În 1890, poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul Gheorghe Lazăr), ale cărui cursuri l-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov. La absolvirea liceului, în 1900 s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904.
În numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnată Tavi. Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte”. După aceste încurajări, i se publică pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ[3]. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise șaptesprezece ani.
Următoarele poezii pe care le-a publicat în revista Familia a lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) și în ziarele Tribuna și Luceafărul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 - 15, 1 august 1903) au fost semnate, cu precădere, tot Octavian și apoi Nic. Otavă. Abia la 15 septembrie 1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie (Sfârșit de septembrie), cu numele Octavian Goga.
La 1 iulie 1902 a apărut la Budapesta revista revista Luceafărul, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Înființarea revistei s-a datorat studenților români care activau la Budapesta, în cadrul Societății „Petru Maior”: Al. Ciura, semnatarul articolului „În loc de program” din primul număr, Octavian Goga, cel care, în 1933, va afirma că titlul revistei „era înrudit cu starea sufletească și cu conștiința literară din acele vremi“. Majoritatea creațiilor incluse de Goga în volumul Poezii (1905), au apărut în Luceafărul, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic.
În 1904, a apărut în Luceafărul (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91 - 92) cunoscuta poezie Oltul, și în nr. 7, din 10 aprilie, p. 151, poezia Dăscălița, semnate Nic. Otavă, iar în 1905, poeziile: Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune și Clăcașii.
La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un infarct cerebral și a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 14,15, s-a stins din viață la vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prin fața catafalcului, duminică, 8 mai, și luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit și i-au prețuit opera. Marți, 10 mai, trenul mortuar cu rămășițele pământești ale ilustrului dispărut a pornit spre București. Sicriul a fost așezat, miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfășurat funeraliile naționale. Conform testamentului, nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinței acestuia
|
Recommended Reading
